CONFIGURAŢIA ENDODONTICĂ A PREMOLARILOR UNU MAXILARI LA POPULAŢIA ROMÂNEASCĂ.

The knowledge of the diverse morphology of the first maxillary premolar represents a sine qua non prerequisite to achieve an accurate root canal treatment. The morphological variants with one, two or three roots, the presence of single or multiple canals can determine the difficulty of the root canal treatment. The particular morphology of different groups of teeth is influenced in high degree by the affiliation to a certain population. This study represents an analysis of the root canal morphology of the first maxillary premolars accomplished on 500 extracted teeth from Romanian population. They were X-ray exposed both bucco-lingualy and mesio-distaly to better detect the number and the direction of the root canal. The results established the incidence of the first, second and third root and canal of the first upper premolar on Romanian population as compared to other international studies of the same kind. On bucco-lingual radiographs we can not discern for certain the number of the root canals, so we need the in vivo use of CBCT to acquire a three dimensional information. Comprehensive knowledge about the incidence of the number and the anatomy of root canals can lead the clinician towards the correct endodontic treatment planning. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Cunoaşterea variabilităţilor morfologice ale primului premolar superior constituie principala premiză în efectuarea unui tratament de canal corect la acest nivel. Variantele morfologice cu una, două sau trei rădăcini, prezenţa unui canal singular sau a mai multor canale pot determina gradul de dificultate al tratamentului endodontic. Morfologia particulară a diferitelor grupe de dinţi este infl uenţată în mare măsura de populaţia căreia îi aparţin. Lucrarea de faţă constituie o analiză a morfologiei canalelor radiculare a premolarilor unu superiori, realizată pe un număr de 500 de dinţi extraşi de la populaţia românească. Aceştia au fost radiografiaţi în două incidenţe, vestibulo-orală şi mezio-distală pentru a putea decela numărul şi traiectul canalelor radiculare. Rezultatele au evidenţiat proporţia în care sunt prezente variantele morfologice cu una, două sau trei rădăcini şi canale la nivelul premolarilor unu superiori superiori la populaţia României, comparativ cu alte studii similare internaţionale. Radiografiile în incidenţă vestibulo-orală nu pot decela cu certitudine numărul canalelor radiculare, necesitând in vivo utilizarea computer-tomografului pentru a obţine o informaţie tridimensională. Cunoaşterea detaliată a ponderii numărului şi anatomiei canalelor radiculare orientează clinicianul în abordarea corectă a planului de tratament endodontic. [ABSTRACT FROM AUTHOR]