Studiu privind eficientizarea loviturii de atac plasate în jocul de volei feminin prin training atenţonal.

Background. It is known that at present in the volleyball game there is no perfect balance between the moments of attack and defense, the latter having a significant role in victory. The more frequent the sequence of the two, the more the game becomes attractive and spectacular. Attacking moments must be completed by a winning point; their failure can cause disruption in the team's mechanism, with further significant consequences, especially when they occur repeatedly. Aims. We believe that by using specially designed methods, based on attention training, we could improve the percentage of successful attacking shots; by alternating forceful attacking moves with placed ones, a state of uncertainty will be created in the defending team's game and the possession of the ball will be altered. Methods. The research study was conducted with two women's volleyball teams, similar in value, playing in the North series of the A2 Republican championship: the experimental group 1 (n=12), which followed an attention training program aimed at improving the efficiency of a placed attacking shot (CSU LPS Oradea), and the control group 2 (n=12), which followed a traditional training program (CNE CSS Baia Mare). To improve attention training we used a number of ten exercises that are part of a complex technical and tactical training. To quantify the results we used SPSS 17.0, mixed ANOVA, Student test for independent and paired samples, and, for assessing placed attacking shots, the so-called composite index. Results. The data regarding the evolution of the placed attacking shot that was subject to this analysis show the improvement of the value of this method of attack as a trend for the experimental group (Lap 1=.069) and (Lap 2=.067), which means that our intervention favors improvements in placed attacking shots, as compared with the control group whose evolution was in the normal range for this game action, and followed the traditional training method. Conclusions. If the index of significance of the difference of averages between the two evaluation moments for Lap 1 and Lap 2 are in the trending level just for the experimental group, a continuation of this study through a longer term approach of this attention method or through a restructuring of the exercise included in the intervention program should be considered. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Premize. Este cunoscut faptul că la ora actuală în jocul de volei feminin nu există un echilibru perfect între fazele de atac şi cele de apărare, ultima având o pondere însemnată în obţinerea victoriei. Cu cât succederea celor două faze de joc se produce mai frecvent, cu atât jocul devine mai atractiv şi mai spectaculos. Acţiunile de atac trebuie finalizate prin câştigarea punctului, căci nereuşita lor poate provoca dereglarea angrenajului echipei, cu urmări ulterioare însemnate, mai ales când acestea se produc în mod repetat. Obiective. Considerăm că prin utilizarea unor metode special concepute, bazate pe training atenţional, se va ameliora procentajul de reuşite al loviturilor de atac plasate şi, prin aceasta, prin alternarea acţiunilor executate în forţă cu cele plasate, se va crea o stare de nesiguranţă în jocul echipei aflate în apărare, iar intrarea în posesia mingii va fi alterată. Metode. Cercetarea s-a efectuat pe două echipe feminine de volei, de nivel apropiat din seria Nord din campionatul republican A2. Lotul 1 experimental (n=12), căruia i s-a aplicat un program atenţional special conceput privind eficientizarea acţiunii de lovitură de atac plasată (CSU LPS Oradea) şi lotul 2 de control (n=12), care a urmat un program de pregătire tradiţional (CNE CSS Baia-Mare). S-a încercat ameliorarea capacităţii atenţionale prin utilizarea unui număr de 10 exerciţii care fac parte dintr-un program complex de pregătire tehnico-tactică. În cuantificarea rezultatelor am utilizat programul SPSS 17.0, Anova mixt, testul Student pentru eşantioane independente şi pereche, iar pentru aprecierea acţiunilor de lovitură de atac plasată, pe aşa numitul indice compozit. Rezultate. Datele cu privire la evoluţia loviturii de atac plasată propuse analizei, evidenţiază ameliorarea valorii acestui procedeu de atac la nivel de tendinţă pentru lotul experimental (Lap 1=.069) şi (Lap 2=.067), ceea ce ne permite să apreciem că intervenţia noastră este favorabilă îmbunătăţirii loviturii de atac plasate, comparativ cu lotul de control a cărei evoluţie s-a situat în limitele normale pentru această acţiune de joc, ca urmare a metodei tradiţionale de pregătire. Concluzii. Indicele de semnificaţie a diferenţei mediilor între cele două momente ale evaluării pentru Lap 1 şi Lap 2, fiind la nivelul de tendinţă doar pentru lotul experimental, se susţine continuarea acestui studiu printr-o abordare de durată mai amplă a acestei metode atenţionale sau prin restructurarea exerciţiilor incluse în programul de intervenţie. [ABSTRACT FROM AUTHOR]