În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul galben, ornamentul se desfășoară sub forma unui registru longitudinal și 2 medalioane laterale. Brâul longitudinal este compartimentat în dreptunghiuri delimitate cu benzi de culoare albastră, având ca decor fie motivul moriștii cu palete simple, roșii și triunghiulare, hașurate, fie motivul meandrului realizat în tonuri de mov, încadrând inscripția oului. Decorul medalioanelor descrie un motiv stelar cu mijlocul hașurat dispus pe fond punctat, încadrat de un romb, care are pe fiecare latură un motiv al crestei cocoșului și la fiecare vârf câte o frunză trilobată. Cromatică: galben, maro, verde, roz, negru, albastru.gospodărieSoții Maria și Nicolae Zahacinschi, farmacist, respectiv medic cardiolog, iubitori ai artei populare, au fost posesorii unei impresionate colecții de artefacte ale creației populare, rezultat al cercetărilor și investițiilor proprii. În perioada 1960-1986, cei doi soți au reușit să colecționeze cca. 8000 de piese - ceramică, ouă încondeiate, port popular, țesături de interior, obiecte de uz casnic și gospodăresc, pe care, ulterior, le-au donat unor instituții de cultură din țară, precum Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Etnografic al Brăilei sau Muzeul Județean Botoșani.Hristos a înviat; anuL - 1979 -frecvent întâlnit în colecțiile muzeuluiÎn cadrul obiceiurilor pascale, când, de la aliment nelipsit de pe masa de Paște, devine obiect ritual ce simbolizează renașterea și viața. Exista credința că, cei care ciocnesc ouă roșii de Paște, se vor întâlni pe lumea cealaltă.

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul galben, ornamentul se desfășoară sub forma unui registru longitudinal și 2 medalioane laterale. Brâul longitudinal este compartimentat în dreptunghiuri delimitate cu benzi de culoare albastră, având ca decor fie motivul moriștii cu palete simple, roșii și triunghiulare, hașurate, fie motivul meandrului realizat în tonuri de mov, încadrând inscripția oului. Decorul medalioanelor descrie un motiv stelar cu mijlocul hașurat dispus pe fond punctat, încadrat de un romb, care are pe fiecare latură un motiv al crestei cocoșului și la fiecare vârf câte o frunză trilobată. Cromatică: galben, maro, verde, roz, negru, albastru.gospodărieSoții Maria și Nicolae Zahacinschi, farmacist, respectiv medic cardiolog, iubitori ai artei populare, au fost posesorii unei impresionate colecții de artefacte ale creației populare, rezultat al cercetărilor și investițiilor proprii. În perioada 1960-1986, cei doi soți au reușit să colecționeze cca. 8000 de piese - ceramică, ouă încondeiate, port popular, țesături de interior, obiecte de uz casnic și gospodăresc, pe care, ulterior, le-au donat unor instituții de cultură din țară, precum Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Etnografic al Brăilei sau Muzeul Județean Botoșani.Hristos a înviat; anuL - 1979 -frecvent întâlnit în colecțiile muzeuluiÎn cadrul obiceiurilor pascale, când, de la aliment nelipsit de pe masa de Paște, devine obiect ritual ce simbolizează renașterea și viața. Exista credința că, cei care ciocnesc ouă roșii de Paște, se vor întâlni pe lumea cealaltă.