ZWEI PRAGER SOZIOLEKTE ‚KUCHELDEUTSCH' UND ‚KUCHELBÖHMISCH' ALS RESULTAT DEUTSCHTSCHECHISCHER SPRACHKONTAKTE - ‚KUCHELDEUTSCH', DER UNTERSTÄDTER SOZIOLEKT VON HERMANNSTADT.

The first part of this paper relates to the two sociolects which arose from German- Czech language contacts. The 19th century was a decisive time for these sociolects, when Prague's industrialisation attracted many workers from the surrounding areas of the Czech capital. They generated a sociolect called 'Kucheldeutsch' (a German with Czech phonetic elements and loan words) that they spoke with their German authorities, belonging to the German-speaking bourgeoisie who lived there in the diaspora. 'Kuchelböhmisch' (Czech with German loan words) developed when, during the second half of the 19th century, many Bohemians emigrated to Prague as well as to Vienna, the centre of the Danube Monarchy, to work there due to an agricultural crisis. Most of them didn't speak German, but were forced to make their way in a foreign environment. They acquired their linguistic skills in daily contact with Germanspeaking employers and colleagues and thus adopted some of their words and idioms or they listened to their German neighbours chatting. The second part of this paper relates to the 'Kucheldeutsch' spoken in Sibiu in the past. It is a strange mixture of vernacular and colloquial and is difficult to define. The speakers of this language mixture were mostly craftsmen but also from the lower social classes. They were always multi-linguals: With intellectuals and strangers they spoke Transylvanian-Saxon colloquial, which followed the educated language from the upper town of Sibiu. When conversing with family members and among themselves they used a mixture of said colloquial, Austrian and other local linguistic factors which cannot be defined. This language mixture was also affected by Austrian colloquial spoken by the soldiers, officers and officials of the Austrian Monarchy who brought their language to Transylvania. Finally, it is concluded that, while the Czech and German sociolects 'Kuchelböhmisch' and 'Kucheldeutsch' spoken by the Prague lower classes verifiably influenced the language of the urban German-speaking bourgeoisie and the sociolect lexemes were included in the Prague dictionaries of German, the Sibiu version of 'Kucheldeutsch' was restricted to craftsmen and lower social classes. The great exodus of Transylvanian Saxons after the Communist fall in Romania has taken away most of the sociolect's speakers. There is no record of the few remaining speakers. At the end of the paper on Sibiu 'Kucheldeutsch' there are several case examples concerning its lexis and phonetics. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Prima parte a lucrării se referă la cele două sociolecte vorbite la Praga în secolul al XIX-lea pe baza contactului lingvistic german-ceh. Muncitorii cehi din împrejurimile capitalei au fost atrași de industria avansată din Praga, s-au stabilit aici, unde și-au găsit un loc de muncă. Limba prin care au comunicat cu patronii, burghezi germani în diaspora, cât și cu ceilalți colegi, a devenit un sociolect: „Germana de bucătărie" (‚Kucheldeutsch'), limba germană cu elemente fonetice și lexeme împrumutate din limba cehă. Pe de altă parte, în urma unei crize agrare din Boemia, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, unii dintre locuitorii cehi s-au stabilit la Praga, dar și la Viena - centrul Monarhiei Dunărene. Ca să comunice cu vecinii lor germani, cu patronii și colegii, boemienii au fost nevoiți să învețe limba germană. Astfel s-a conturat un alt sociolect - limba cehă cu lexeme germane „Boemiana de bucătărie" (,Kuchelböhmisch'). A doua parte a lucrării se referă la „Germana de bucătărie" (,Kucheldeutsch') vorbită de servitori și diferiți meșteșugari din Orașul de jos al Sibiului. Utilizatorii acestui sociolect vorbeau mai multe limbi. Cu intelectualii și cu străinii vorbeau limba germană uzuală din Transilvania, dar cu membrii familiei și între ei comunicau printr-un amestec de limbă germană uzuală cu elemente lingvistice din dialectul săsesc, austriacă și dialectul landlerilor, la care se adaugă și alte înfluențe lingvistice locale. Pe lângă acest amestec lingvistic mai amintim și influența limbii austriece uzuale vorbită de soldații, ofițerii și funcționarii trimiși în perioada cezaro-crăiască în Transilvania, dar mai ales la Sibiu, unde au fost cazați la localnicii germani din oraș. Spre deosebire de cele două sociolecte vorbite la Praga în perioada amintită, din care o serie de cuvinte sunt atestate și în literatura vremii și chiar cuprinse în dicționare germane din Praga, „Germana de bucătărie" din Orașul de jos al Sibiului a rămas doar sociolectul vorbit de pături sociale inferioare. Odată cu exodul în masă al sașilor în Germania după 1990, cei mai mulți vorbitori ai acestui sociolect au dispărut, iar cei rămași sunt foarte greu de depistat. În finalul articolului sunt prezentate câteva exemple din domeniul lexicului și al foneticii sociolectului „Germana de bucătărie" din Orașul de jos al Sibiului. [ABSTRACT FROM AUTHOR]